Nu mai ma incred in propriul meu suflet, ma incred doar in usurarea de a mai fi trecut o zi fara sens intre spleen, mahmureala, un strop de bucurie, betie si o masa calda. M-am saturat sa tot simt ca traiesc. Vreau sa traiesc pur si simplu, fara sa mai simt intr-atat ca sunt, chipurile, in viata. Plimband mortul, cum spune tizul meu mai in varsta.
Uitarea este prostituata sentimentelor. Daca esti suficient de pragmatic sa iti propui voit sa te folosesti de ea, parcurgi un traseu asemenea unui schimb comercial: in schimbul a ceva, crezi ca primesti ceva. Nu uita.
Belgianul care a pictat asta se numeste René Magritte.
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=QnKvpOYbOJQ
RăspundețiȘtergerehehe, textul asta seamana cu literatura de buzunar, eventual cu mici influente cioraniene. admit ca ai stil si condei, dar e genul de lectura pe care dupa ce o citesti, exclami, ce pula mea am citit. Adica ramai cu un sentiment in surdina ca cineva voia sa zica ceva foarte important, dar neavand coaiele necesare sa zica ce avea in minte, s-a pierdut in tot felul de metafore diluate. Ar trebui noi sa ghicim culmile disperarii tale? :)
RăspundețiȘtergereCerasela
Stii cum e... cand esti stuck in a moment...
RăspundețiȘtergere