Fericirea nu este si nu va fi niciodata nici acceptare, nici serenitate, nici iluminare. Este o continua ciclotimie de nefericire cu scurte momente in care stii cu siguranta ca esti fericit. Spunea cineva ca, retrospectiv, momentele fericite sunt acelea in care nu iti pui problema daca sau nu esti fericit. As tinde sa contrazic asta: esti viu cand simti ca traiesti, nu cand stii ca n-ai murit inca. Nu vreau iluminare. Nu vreau acceptare. Vreau ce-i al meu !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu